grava

Vezi și : gravá, gravà, gräva, gravă

română

Etimologie

Din franceză graver.

Pronunție

  • AFI: /graˈva/


Verb


Conjugarea verbului
grava
Infinitiv a grava
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
gravez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să graveze
Participiu gravat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a săpa o imagine, ornamente, litere etc. într-un material, cu ajutorul unor instrumente sau al unor mijloace tehnice speciale, pentru a obține un clișeu de imprimare sau în scop decorativ.
    A grava metalul.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din grava.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru grava.

Referințe





catalană

(català)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

grava f.

  1. pietriș

Sinonime

  • pòlvores gruixudes
  • sorra grossa





spaniolă

(español)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

grava f.

  1. pietriș

Sinonime

  • gravilla
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.