ghici
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /giˈʧi/
Verb
| Conjugarea verbului ghici | |
| Infinitiv | a ghici |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
ghicesc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să ghicească |
| Participiu | ghicit |
| Conjugare | IV |
- (v.tranz.) a descoperi, a afla, a înțelege ceva (mai mult intuitiv sau prin deducție); a intui, a prevedea, a întrezări.
- Ai ghicit ce-am vrut să spun.
- a dezlega o ghicitoare.
- A ghicit o cimilitură.
- (în superstiții) a prezice cuiva viitorul.
- A ghici viitorul cuiva.
Sinonime
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- Pe ghicite = la întâmplare sau în mod intuitiv.
Traduceri
a intui; a prevedea
|
Etimologie
Din ghici.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru ghici.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.