forță de muncă

română

Etimologie

Din forță + de + muncă.

Pronunție

  • AFI: /ˈfor.ʦə de ˈmun.kə/


Cuvânt compus

forță de muncă

  1. (economie) capacitatea de muncă a omului, totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale care există în organismul omului și pe care el le pune în funcțiune atunci când îndeplinește o activitate socială utilă; (p.ext.) totalitatea persoanelor care dispun de capacitate de muncă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.