fiabilitate
română
Etimologie
Din franceză fiabilité.
Pronunție
- AFI: /fi.a.bi.li'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului fiabilitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | fiabilitate | invariabil |
| Articulat | fiabilitatea | invariabil |
| Genitiv-Dativ | fiabilității | invariabil |
| Vocativ | ' | ' |
- totalitatea calităților unui sistem tehnic care determină capacitatea acestuia de a funcționa fără defecțiuni într-un interval de timp în anumite condiții date.
- mărime care caracterizează siguranța în funcționare a unui sistem tehnic în conformitate cu normele prescrise.
- Fiabilitatea a unui mecanism.
Sinonime
- 1-2: (tehn.) siguranță în funcționare
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- teoria fiabilității
Traduceri
capacitate de funcționare a unui aparat, a unui sistem tehnic fără defecțiuni o perioadă îndelungată de tim
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.