erezie

română

Etimologie

Din franceză hérésie < latină haeresis.

Pronunție

  • AFI: /e.re'zi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
erezie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ erezie erezii
Articulat erezia ereziile
Genitiv-Dativ ereziei ereziilor
Vocativ erezie ereziilor
  1. doctrină sau credință religioasă care ia naștere în sânul unei biserici, abătându-se de la dogmele consacrate și care este condamnată de biserica respectivă.
  2. (fig.) greșeală, eroare, rătăcire.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.