echilibrare
română
Etimologie
Din a (se) echilibra.
Pronunție
- AFI: /e.ki.li'bra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului echilibrare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | echilibrare | echilibrări |
| Articulat | echilibrarea | echilibrările |
| Genitiv-Dativ | echilibrării | echilibrărilor |
| Vocativ | echilibrare | echilibrărilor |
- acțiunea de a (se) echilibra și rezultatul ei; cumpănire.
- (tehn.) anulare a forțelor dinamice asimetrice care se exercită asupra pieselor unui sistem tehnic, din cauza mișcării accelerate a acestora; contrabalansare.
- atenuare a cuplajelor nedorite dintre circuitele unei linii de telecomunicații.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.