durit

română

Etimologie

Din franceză durit.

Pronunție

  • AFI: /du'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
durit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ durit invariabil
Articulat duritul invariabil
Genitiv-Dativ duritului invariabil
Vocativ duritule invariabil
  1. mineral organic amorf, de culoare neagră-cenușie, dur și mat, component al cărbunilor de pământ.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.