disciplinat

română

Etimologie

Din a (se) disciplina. Confer franceză discipliné.

Pronunție

  • AFI: /dis.ʧi.pli'nat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
disciplinat
Singular Plural
Masculin disciplinat disciplinați
Feminin disciplinată disciplinate
Neutru disciplinat disciplinate
  1. care se supune din proprie inițiativă disciplinei și ordinii, care manifestă spirit de disciplină.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.