disciplina
română
Etimologie
Din franceză discipliner.
Pronunție
- AFI: /dis.ʧi.pliˈna/
Verb
| Conjugarea verbului (se) disciplina | |
| Infinitiv | a (se) disciplina |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) disciplinez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) disciplineze |
| Participiu | disciplinat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a (se) obișnui cu spiritul de disciplină, de ordine.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.