crintă
română
Etimologie
Din bulgară криниц (krinica).
Pronunție
- AFI: /'krin.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului crintă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | crintă | crinte |
| Articulat | crinta | crintele |
| Genitiv-Dativ | crintei | crintelor |
| Vocativ | crintă | crintelor |
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.