cioban

română

Etimologie

Din turcă çoban.

Pronunție

  • AFI: /ʧoˈban/


Substantiv


Declinarea substantivului
cioban
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cioban ciobani
Articulat ciobanul ciobanii
Genitiv-Dativ ciobanului ciobanilor
Vocativ ciobanule ciobanilor
  1. persoană care paște, păzește și îngrijește oile; păstor, păcurar.
  2. proprietar de oi; baci.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.