bănică
română
Etimologie
Etimologie necunoscută. Poate din ban.
Pronunție
- AFI: /bə'ni.kə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bănică | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bănică | bănici |
| Articulat | bănica | bănicile |
| Genitiv-Dativ | bănicii | bănicilor |
| Vocativ | bănică | bănicilor |
- (bot.) (Phyteuma orbiculare) plantă erbacee cu flori albastre, rar albe, dispuse în capitule globuloase, care crește în regiunea alpină și subalpină.
Sinonime
- (bot.) spinuță
Cuvinte apropiate
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.