albastru
română
Etimologie
Din latină albaster
Pronunție
- AFI: /al'bas.tɾu/
Substantiv
| Declinarea substantivului albastru | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | albastru | albastre |
| Articulat | albastrul | albastrele |
| Genitiv-Dativ | albastrului | albastrelor |
| Vocativ | albastrule | albastrelor |
- una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii, situată între verde și indigo.
culoarea albastru:
Cuvinte compuse
Adjectiv
| Declinarea adjectivului albastru | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | albastru | albaștri |
| Feminin | albastră | albastre |
| Neutru | albastru | albastre |
- de culoarea cerului senin.
- Culoarea albastră.
- (fig.) melancolic, trist.
Sinonime
- (Olt.) turchez
Cuvinte derivate
Expresii
- Inimă-albastră = a) suflet trist, p. ext. tristețe, jale; b) necaz, mânie, furie
- Cu (sau de) sânge albastru = de neam mare, ales; nobil
- (fam.) E (cam) albastru = e (cam) rău, (cam) neplăcut, situația e (cam) dificilă
Traduceri
de culoarea cerului senin
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.