cârnit

română

Etimologie

Din a cârni.

Pronunție

  • AFI: /kɨr'nit/


Substantiv


Declinarea substantivului
cârnit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cârnit cârnituri
Articulat cârnitul cârniturile
Genitiv-Dativ cârnitului cârniturilor
Vocativ cârnitule cârniturilor
  1. faptul de a cârni.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.