chițcan

română

Etimologie

Din chițcăi + sufix -an.

Pronunție

  • AFI: /kits'kan/


Substantiv


Declinarea substantivului
chițcan
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chițcan chițcani
Articulat chițcanul chițcanii
Genitiv-Dativ chițcanului chițcanilor
Vocativ - -
  1. (zool.) (Sorex araneus) mamifer insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale.
    Chițcanul, care trăiește prin păduri și dumbrăvi, are ochi mici și urechi ascunse în blană.
  2. (zool.) nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi.

Sinonime

  • 1: (zool.) (reg.) șoarece
  • 2: (zool.) (pop.) belhiță

Cuvinte compuse

  • chițcan-de-apă
  • chițcan-de-câmp
  • chițcan-de-grădină
  • chițcan-de-munte
  • chițcan-de-pădure
  • chițcan mic de apă
  • chițcan pitic

Cuvinte apropiate

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.