cetină
română
Etimologie
Din slavă (veche) *četina, derivat colectiv de la četŭ („ac, țeapă, dinte”) (Miklosich, Slaw. Elem., 52; Cihac, II, 48; Iordan, Dift., 144)
Confer bulgară чтина (četina), sârbocroată četina.
Pronunție
- AFI: /ˈʧe.ti.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului cetină | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | cetină | cetini |
| Articulat | cetina | cetinile |
| Genitiv-Dativ | cetinii | cetinilor |
| Vocativ | cetină | cetinilor |
- ramură, creangă de brad; (p.ext.) brad.
- nume dat speciilor de arbori și de tufe din clasa coniferelor.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.