cancioc

română

Variante

Etimologie

Din maghiară kancsó.

Pronunție

  • AFI: /kanˈʧjok/


Substantiv


Declinarea substantivului
cancioc
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cancioc canciocuri
Articulat canciocul canciocurile
Genitiv-Dativ canciocului canciocurilor
Vocativ canciocule canciocurilor
  1. unealtă de metal în formă de lingură mare cu coadă de lemn, folosită de zidari pentru așezarea mortarului pe rândurile de cărămizi ale unui zid în lucru.
  2. vas pentru luarea probelor de produse petroliere, din rezervoare sau instalații.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.