mortar
română
Etimologie
Din latină mortarium.
Pronunție
- AFI: /morˈtar/
Substantiv
| Declinarea substantivului mortar | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mortar | mortare |
| Articulat | mortarul | mortarele |
| Genitiv-Dativ | mortarului | mortarelor |
| Vocativ | ' | ' |
- material în formă de pastă, pregătit dintr-un amestec de ciment, nisip, var și apă, folosit ca element de legătură între cărămizile unei construcții sau pentru tencuit.
Traduceri
Traduceri
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.