bobot

română

Variante

Etimologie

Creație expresivă, confer slavă (veche) bobotŭ („zgomot”), bobotati („a face zgomot”), neogreacă βωβός(vovós, „tont”), spaniolă bobo.

Confer și bulgară бобот (bobot), sârbocroată бобот/bobot.

Pronunție

  • AFI: /boˈbot/


Substantiv


Declinarea substantivului
bobot
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bobot bobote
Articulat bobotul bobotele
Genitiv-Dativ bobotului bobotelor
Vocativ bobotule bobotelor
  1. (înv. și reg.; precedat de „în”, „din”) întâmplare.
  2. (reg.) acces (de furie, de mânie).

Cuvinte derivate

Expresii

  • A vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) în bobote (sau în bobot) = a vorbi (sau a umbla, a merge, a face ceva) fără rost, la întâmplare, fără socoteală, într-aiurea


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.