bicicletă
română
Etimologie
Din franceză bicyclette.
Pronunție
- AFI: /bi.ʧi'kle.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului bicicletă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | bicicletă | biciclete |
| Articulat | bicicleta | bicicletele |
| Genitiv-Dativ | bicicletei | bicicletelor |
| Vocativ | ' | ' |
- vehicul cu două roți pus în mișcare prin două pedale acționate cu picioarele și folosit, de obicei, pentru transportul unei singure persoane.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Traduceri
vehicul cu două roți
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.