benedictină

română

Etimologie

Din benedictin.

Pronunție

  • AFI: /be.ne.dik'ti.nə/


Substantiv


Declinarea substantivului
benedictină
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ benedictină benedictine
Articulat benedictina benedictinele
Genitiv-Dativ benedictinei benedictinelor
Vocativ benedictino benedictinelor
  1. călugăriță din ordinul întemeiat de sf. Benedict de Nursia în secolul VI.
  2. băutură spirtoasă, fină, de culoare galbenă, cu gust dulce (preparată la început de benedictini).


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.