asimila

română

Etimologie

Din franceză assimiler < latină assimilare.

Pronunție

  • AFI: /a.si.miˈla/


Verb


Conjugarea verbului
asimila
Infinitiv a asimila
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 asimilez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să asimileze
Participiu asimilat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a transforma în propria substanță materiile nutritive introduse în organism.
  2. (v.refl. tranz.) a se integra sau a face să se integreze în alt grup social sau național prin pierderea trăsăturilor caracteristice proprii (limbă, obiceiuri etc.).
  3. (v.tranz.) a considera egal, asemănător cu altă ființă, cu alt obiect, cu alt fenomen.
  4. (v.tranz.) a-și însuși cunoștințe, idei etc.
  5. (v.tranz. și refl.) (fon.) a (se) transforma sub influența altui sunet, aflat în apropiere.
  6. (v.tranz.) a introduce în procesul de fabricație produse noi, o tehnologie nouă etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.