apofiză

română

Etimologie

Din franceză apophyse < latină apophysis.

Pronunție

  • AFI: /a.po'fi.zə/


Substantiv


Declinarea substantivului
apofiză
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ apofiză apofize
Articulat apofiza apofizele
Genitiv-Dativ apofizei apofizelor
Vocativ apofiză apofizelor
  1. proeminență pe suprafața unui os.
    Apofiza vertebrelor.
  2. ramificație de formă tubulară sau cilindrică a filoanelor, zăcămintelor, corpurilor eruptive etc., care pătrunde în rocile înconjurătoare.
  3. (arhit.) mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.