zăcământ

română

Etimologie

Din a zăcea (după franceză gisement).

Pronunție

  • AFI: /zə.kə'mɨnt/


Substantiv


Declinarea substantivului
zăcământ
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zăcământ zăcăminte
Articulat zăcământul zăcămintele
Genitiv-Dativ zăcământului zăcămintelor
Vocativ zăcământule zăcămintelor
  1. acumulare naturală de substanțe minerale utile, cu forme și dimensiuni variate.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.