amantă
română
Etimologie
Din amant.
Pronunție
- AFI: /a'man.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului amantă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | amantă | amante |
| Articulat | amanta | amantele |
| Genitiv-Dativ | amantei | amantelor |
| Vocativ | amanto | amantelor |
- femeie care întreține relații de dragoste cu un bărbat fără a fi căsătorită cu acesta; (pop.) iubită, ibovnică.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.