știr

Vezi și : stir, štir, štír

română

Etimologie

Din bulgară щир (štir) < slavă (veche) štirŭ. Confer sârbocroată štir.

Pronunție

  • AFI: /ʃtir/


Substantiv


Declinarea substantivului
știr
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ știr invariabil
Articulat știrul invariabil
Genitiv-Dativ știrului invariabil
Vocativ știrule invariabil
  1. (bot.) nume dat la trei plante erbacee, dintre care una cu tulpina ramificată, cu flori verzi dispuse în ghemulețe rotunde și cu frunze comestibile (Amaranthus angustifolius), alta cu tulpina dreaptă, solidă și păroasă, cu flori verzi, mărunte, reunite într-un spic ca un fel de pămătuf la vârful ramurilor, și care servește ca nutreț pentru porci (Amaranthus retroflexus), iar a treia cu frunzele roșii și florile purpurii, dispuse în ghemulețe rotunde la subsuoara frunzelor superioare sau în spice lungi și subțiri, folosită ca plantă ornamentală (Amaranthus paniculatus, alternativ, Amaranthus caudatus).

Sinonime

  • Amaranthus angustifolius: (bot.) moțul-curcanului
  • Amaranthus retroflexus: (bot.) (reg.) știriță

Cuvinte derivate

  • știri
  • știrire
  • știrit
  • știriță
  • știros

Cuvinte compuse

  • știr-negru

Expresii

  • Borș (sau ciorbă) cu știr = se spune despre ceva de calitate proastă

Vezi și


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.