îmbrățișa
| Vezi și : îmbrățișă |
română
Variante
Etimologie
Din în- + brățiș (regională).
Pronunție
- AFI: /ɨm.brə.ʦiˈʃa/
Verb
| Conjugarea verbului îmbrățișa | |
| Infinitiv | a îmbrățișa |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
îmbrățișez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să îmbrățișeze |
| Participiu | îmbrățișat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. refl. recipr.) a (se) cuprinde, a (se) înlănțui cu brațele, a (se) strânge în brațe (în semn de afecțiune).
- (v.tranz.) (fig.) a înconjura din toate părțile; a învălui.
- (v.tranz.) (fig.) a cuprinde dintr-o aruncătură de ochi.
- (v.tranz.) a include, a cuprinde în sfera preocupărilor.
- (v.tranz.) (fig.) a-și însuși o idee, o doctrină, o concepție.
- (v.tranz.) a se consacra unei profesiuni.
- (v.tranz.) a cuprinde, a conține.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din îmbrățișa.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru îmbrățișa.
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.