îmbăla

română

Etimologie

Din în- + bale.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.bə'la/


Verb


Conjugarea verbului
îmbăla
Infinitiv a îmbăla
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 îmbălez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să îmbăleze
Participiu îmbălat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a umple de bale; a umezi cu salivă; (spec.) a muia cu salivă firul de tors în timpul torsului manual.
  2. (v.tranz.) (fig.) a folosi cuvinte vulgare (la adresa cuiva).

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.