Excelsior (Macedonski)

    Sub luna plină,
Cu farmecul ce-n jos se lasă,
Oricare coperiș de casă
    E baltă de lumină.

    Albastra noapte
E toată ploaie argintie,
Un vis de-naltă poezie,
    De cântec și de șoapte.

    Din lumi astrale
Magia înfășurătoare
Cuprinde în a ei splendoare
    A plângerilor vale.

    Sub pulberi de aur,
Sub stele, flori scânteietoare,
Ce griji pot fi predomnitoare,
    Și ce destin, balaur?

    O! cer, natură,
O! Dumnezeu, mister albastru,
M-ai ridicat peste dezastru,
    Peste blestem și ură.