Când aripi...

Când aripi al meu suflet avea, credeam în toate
Iluziile roze... Eram un semizeu,
Zburam spre empireu,
Mai sus de gloate...

    Când aripi al meu suflet avea.

Purtam în grai argintul curatelor izvoare,
În cuget, visuri roze... De viață mă-ncântam,
De soare mă-mbătam,
Eram argint și soare...

    Când aripi al meu suflet avea.

Era ca o-nflorire de zile minunate,
De crini și roze roze... Zâmbeam copilăros,
Voios și generos,
Străin de răutate...

    Când aripi al meu suflet avea...


Acest articol este emis de la Wikisource. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.