zdreanță

română

Variante

Etimologie

Creație expresivă având la bază probabil o rădăcină onomatopeică *zdranț, care imită zgomotul produs la ruperea unei țesături. Confer zdrang, zdrâng, cranț, cronț.

Relația care s-a vrut stabilită cu slavă (veche) sŭdranica, din sŭdrati („a rupe”) (confer draniță), este posibilă, fără a fi însă necesară.

Pronunție

  • AFI: /ˈzdre̯an.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
zdreanță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zdreanță zdrențe
Articulat zdreanța zdrențele
Genitiv-Dativ zdrenței zdrențelor
Vocativ zdreanță zdrențelor
  1. bucată ruptă, sfâșiată dintr-o pânză sau dintr-un obiect de pânză; haină, rufă sau pânză veche, ruptă.
  2. (fig.) (fam.) om de nimic; lepădătură, secătură.
  3. (la pl.) un fel de aluat subțire făcut din făină și ouă, care se fierbe în supă în bucățele mici.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.