waiter

engleză

(English)

Etimologie

Atestat în secolul al XIV-lea; din engleză medie. Echivalent cu (to) wait („a servi”) + -er.

Pronunție

  • AFI: /ˈweɪtə(ɹ)/
  • (SUA) AFI: /ˈweɪt̬ɚ/


Substantiv

waiter, pl. waiters

  1. chelner, ospătar
    Waiter! There's a fly in my soup.
  2. (în mod literal) persoană care așteaptă
  3. (ieșit din uz) tavă, platou (de servit)

Sinonime

  • 3: salver

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • tide waiter

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.