garçon
| Vezi și : garcon |
engleză
(English)
Variante
Etimologie
Împrumutat din franceză garçon.
Pronunție
- AFI: /ga(ɹ)ˈsɔ̃/
Substantiv
garçon, pl. garçons
Sinonime
Referințe
franceză
(français)
Etimologie
Din franceză veche garçun („servitor, paj”), cazul oblic pentru gars < limba francă *wrakjō („servitor, băiat”). Provine din proto-germanică *wrakjô („exilat”).
Înrudit cu germană veche de sus wrecheo, recko (astăzi în germană Recke), saxonă veche wrekkio, engleză veche wreċċa și poate limba nordică veche rekkr.
Pronunție
- AFI: /ɡaʁ.sɔ̃/
- Audiofișier
Substantiv
garçon m., garçons pl.
- băiat
- Il a deux garçons et une fille.
- băiat tânăr
- (p.ext.) celibatar
- garson, chelner, ospătar
- Garçon, l'addition s'il vous plaît.
Sinonime
- 1: gamin
- 2: jeune homme
Cuvinte derivate
- garçonnage
- garçonnaille
- garçonne
- garçonner
- garçonnet
- garçonnier
- garçonnière
- garçonnisme
Cuvinte compuse
cuvinte compuse
|
|
Hipernime
- mâle
Vezi și
Referințe
portugheză
Etimologie
Confer garçom.
Pronunție
- AFI: /ɡaʀˈsõ/
Substantiv
- formă alternativă pentru garçom.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.