violator

română

Etimologie

Din franceză violateur < latină violator, violatoris.

Pronunție

  • AFI: /vi.o.la'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
violator
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ violator violatori
Articulat violatorul violatorii
Genitiv-Dativ violatorului violatorilor
Vocativ violatorule violatorilor
  1. (adesea adjectival) persoană care violează, care determină sau pricinuiește o încălcare a unei legi, dispoziții, convenții etc.; infractor; profanator, pângăritor.
  2. persoană care comite un viol.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.