verișor
română
Etimologie
Din văr + sufixul -ișor.
Pronunție
- AFI: /ve.ri'ʃor/
Substantiv
| Declinarea substantivului verișor | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | verișor | verișori |
| Articulat | verișorul | verișorii |
| Genitiv-Dativ | verișorului | verișorilor |
| Vocativ | verișorule | verișorilor |
- persoană de sex masculin considerată în raport cu fiica sau fiul unchiului ori a mătușii.
- Sunt verișori primari.
Sinonime
Antonime
Traduceri
văr
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.