cosí

Vezi și : cosi, Cosi, così, cosi'

catalană

(català)

Variante

  • (înv.) cosín

Etimologie

Din occitană veche, care provine din latină cōnsōbrīnus („văr”), poate prin latină populară *cōnsōbrīnus primus. Confer occitană cosin și franceză cousin.

Pronunție

  • (occidental) AFI: /koˈzi/, /kuˈzi/
  • (oriental) AFI: /kuˈzi/


Substantiv

cosí m., cosins pl.

  1. văr, verișor

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

  • cosí germà
  • cosí nebot
  • cosí prim, cosí segon
  • cosí segon
  • cosí tercer
  • cosí valencià

Omofone

  • cosir

Etimologie

Din cosir.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la preterit indicativ pentru cosir.
  2. forma de persoana a III-a singular la preterit indicativ pentru cosir.

Referințe




spaniolă

(español)

Etimologie

Din coser.

Pronunție

  • AFI: /koˈsi/


Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la preterit indicativ pentru coser.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.