usturime

română

Etimologie

Din a ustura + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /us.tu'ri.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
usturime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ usturime usturimi
Articulat usturimea usturimile
Genitiv-Dativ usturimii usturimilor
Vocativ usturime usturimilor
  1. senzație dureroasă caracteristică, pricinuită de o înțepătură, de o arsură, de urzicare, de un miros înțepător etc.; usturătură.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.