supraimpunere

română

Etimologie

Din supra- + impunere.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
supraimpunere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supraimpunere supraimpuneri
Articulat supraimpunerea supraimpunerile
Genitiv-Dativ supraimpunerii supraimpunerilor
Vocativ supraimpunere supraimpunerilor
  1. fenomen prin care un râu, după ce s-a adâncit încet în roci friabile, continuă să se adâncească în roci mai dure, păstrându-și direcția inițială.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.