râu
română
Etimologie
Din latină rivus.
Pronunție
- AFI: /rɨw/
Substantiv
| Declinarea substantivului râu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | râu | râuri |
| Articulat | râul | râurile |
| Genitiv-Dativ | râului | râurilor |
| Vocativ | râule | râurilor |
- apă curgătoare (permanentă) formată din unirea mai multor pâraie și care se varsă într-un fluviu, în alt râu, într-un lac etc.
- Jiul este un râu care străbate Oltenia.
- (p. anal.) cantitate mare de lichid care curge.
- (fig.) șir, coloană, mulțime de oameni în mers în aceași direcție.
- (la pl. fig.) broderie în linii șerpuitoare, care împodobește mânecile, de la altiță la manșetă, și piepții cămășilor de la costumul național.
Sinonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- ploier de râu
Cuvinte apropiate
Expresii
- Râuri-râuri = în număr mare, fără sfârșit; potop
Traduceri
apă curgătoare mare care se varsă într-un fluviu sau într-o mare
|
|
Referințe
vietnameză
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /røu˦/
Substantiv
râu
Paronime
- rau
- rầu
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.