supraînălțare

română

Etimologie

Din supra- + înălțare.

Pronunție

  • AFI: /su.pra.ɨ.nəl'ʦa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
supraînălțare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ supraînălțare supraînălțări
Articulat supraînălțarea supraînălțările
Genitiv-Dativ supraînălțării supraînălțărilor
Vocativ supraînălțare supraînălțărilor
  1. amenajare a unei șosele sau a unei căi ferate astfel încât să se asigure în curbe stabilitatea vehiculelor prin compensarea forței centrifuge care se exercită asupra acestora.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.