stint

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza veche styntan („a toci vârful”), influențat de nordică veche *stynta.

Pronunție

  • AFI: /stɪnt/


Substantiv

stint, pl. stints

  1. fugaci (pasăre)
  2. perioadă de timp, interval
    He had a stint in jail.
  3. (spec.) limită, măsură, hotar
  4. (p.ext.) cantitate, parte, proporție

Sinonime

  • 1: spell
  • 2: bound, extent, limit, restraint
  • 3: quantity


Verb


Conjugarea verbului
to stint
Infinitiv to stint
Prezent simplu
pers. 3 sg.		 stints
Trecut simplu stinted
Participiu trecut stinted
Participiu prezent stinting
  1. (înv.) a înceta, a conteni, a se opri
  2. (ieșit din uz) a nu mai vorbi despre un subiect
  3. a face economie la, a economisi, a agonisi, a cruța
    The next party you throw, don't stint on the beer.
  4. a restrânge, a limita, a reduce
  5. a atribui o sarcină (cuiva)
  6. (despre cai) a fecunda, a face să procreeze

Sinonime

  • 1: cease, desist
  • 4: restrain, bound, restrict
  • 5: stent

Etimologie

Origine necunoscută.

Substantiv

stint, pl. stints

  1. (ornit.) mai multe specii de păsări (Calidris); fugaci-de-țărm

Vezi și

  • dunlin
  • sanderling
  • sandpiper
  • wading bird

Etimologie

Confer stent.

Substantiv

  1. formă eronată pentru stent.

Anagrame

  • it'sn't
  • tints
  • 'tisn't

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.