stagiu
română
Etimologie
Din franceză stage. Confer latină stagium.
Pronunție
- AFI: /ˈsta.ʤju/
Substantiv
| Declinarea substantivului stagiu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | stagiu | stagii |
| Articulat | stagiul | stagiile |
| Genitiv-Dativ | stagiului | stagiilor |
| Vocativ | stagiule | stagiilor |
- perioadă de timp în cursul căreia un angajat începător lucrează pentru a dobândi experiență în profesiunea sau în specialitatea lui, pentru a-și dovedi aptitudinile profesionale și capacitatea de muncă.
- vechimea în muncă a unui angajat (începător).
- perioadă de timp care constituie o etapă în desfășurarea unei acțiuni, a unui proces etc.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.