soc

Vezi și : SOC, SoC, soc., Soc., sóc, sọc, șoc

română

Etimologie

Din latină sabūcus, forma învechită, fără infix nazal, în loc de sambūcus.

Confer provensală saiuc, catalană saüc, spaniolă saúco și portugheză sabugo/sabugueiro.

Pronunție

  • AFI: /sok/


Substantiv


Declinarea substantivului
soc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ soc soci
Articulat socul socii
Genitiv-Dativ socului socilor
Vocativ socule socilor
  1. (bot.) (Sambucus) arbust cu lujeri bogați în măduvă și cu frunze palmat-compuse, ascuțite la vârf, cu flori mici, albe, plăcut mirositoare, grupate în ciorchine și cu fructe negre (mai rar roșii), sferice, folosite în medicină și în industria casnică.

Sinonime

  • (bot.) (reg.) holer, hoz, iboz, scorpat

Cuvinte derivate

  • socet

Paronime

Vezi și


Traduceri

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

  • Din latină soccus.

Pronunție

  • AFI: /sɔk/


Substantiv

soc m.

  1. împărțire (a plugului)





germană de sus veche

(goh)

Etimologie

Din germanică comună sokkaz.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

soc m.

  1. șosetă





wolofă

(Wolof)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

soc

  1. a răci
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.