bodza

maghiară

(magyar)

Etimologie

Din slavă (veche) *obrus, confer slovenă bezeg.

Pronunție

  • AFI: /'bod͡zːɒ/


Substantiv

bodza, pl. bodzák

  1. (bot.) soc

Cuvinte compuse

  • bodzabokor
  • bodzafa

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.