sfârâi

română

Etimologie

Din sfâr + sufixul -âi.

Pronunție

  • AFI: /sfɨ.rɨˈi/


Verb


Conjugarea verbului
sfârâi
Infinitiv a sfârâi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 sfârâi
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să sfârâie
Participiu sfârâit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre obiecte în mișcare) a produce un zgomot ușor, caracteristic, provocat de viteza mișcării; (p.ext.) a se mișca, a se deplasa cu repeziciune.
  2. (v.intranz.) (despre grăsimi și despre alimente care se prăjesc) a produce un zgomot șuierător caracteristic; (p.ext.) a se prăji.
  3. (v.intranz.) (despre insecte) a țârâi.
  4. (v.intranz.) (despre păsări) a zbura cu bătăi de aripi repezi.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A-i sfârâi cuiva inima = a se zbate, a suferi (de dor, de dragoste etc.), a fi stăpânit de un sentiment puternic
  • A-i sfârâi cuiva călcâiele (după cineva) = a fi foarte îndrăgostit de cineva
  • A-i sfârâi (cuiva) călcâiele = a fugi foarte repede


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.