scursoare

română

Etimologie

Din a scurge + sufixul -oare.

Pronunție

  • AFI: /skur'so̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
scursoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ scursoare scursori
Articulat scursoarea scursorile
Genitiv-Dativ scursorii scursorilor
Vocativ scursoare scursorilor
  1. lichid (murdar) care se scurge dintr-un loc.
  2. (pop.) scurgere.
  3. (rar) faptul de a se scurge; (concr.), loc de scurgere.
  4. albie a unei ape curgătoare.
  5. epitet pentru un om de nimic, decăzut; lepădătură.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.