decăzut
română
Etimologie
Din a decădea.
Pronunție
- AFI: /de.kə'zut/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului decăzut | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | decăzut | decăzuți |
| Feminin | decăzută | decăzute |
| Neutru | decăzut | decăzute |
- care a ajuns în decădere, în declin.
- depravat, declasat, stricat.
- (urmat de determinări introduse prin prep. „din”) care a pierdut un drept prin neîndeplinirea în termenul prevăzut de lege a unor condiții sau formalități.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.