scâlcia
română
Etimologie
Etimologie necunoscută.
Pronunție
- AFI: /skɨl.ʧi'a/
Verb
| Conjugarea verbului scâlcia | |
| Infinitiv | a scâlcia |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
scâlciez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să scâlcieze |
| Participiu | scâlciat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a (i se) toci încălțămintea (într-o parte); a (se) deforma.
- (v.tranz.) (fig.) a pronunța incorect cuvintele; a schimonosi, a poci.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.