salcâm
română
Etimologie
Din turcă salkım.
Pronunție
- AFI: /sal'kɨm/
Substantiv
| Declinarea substantivului salcâm | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | salcâm | salcâmi |
| Articulat | salcâmul | salcâmii |
| Genitiv-Dativ | salcâmului | salcâmilor |
| Vocativ | salcâmule | salcâmilor |
- (bot.) (Robinia pseudoacacia) arbore melifer din familia leguminoaselor, cu ramuri prevăzute cu spini, cu frunze compuse, cu flori albe cu miros caracteristic plăcut, dispuse în ciorchine, cu lemnul tare și rezistent la umezeală.
Sinonime
Cuvinte derivate
- salcâmaș
- salcâmă
- salcâmărie
- salcâmiș
- salcâmiște
Cuvinte compuse
- salcâm-galben
- salcâm-japonez
- salcâm-mic
Traduceri
arbore
|
|
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.