rotulă

română

Etimologie

Din franceză rotule < latină rotula.

Pronunție

  • AFI: /ro'tu.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
rotulă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rotulă rotule
Articulat rotula rotulele
Genitiv-Dativ rotulei rotulelor
Vocativ rotulă rotulelor
  1. os turtit, de formă aproximativ triunghiulară, așezat în partea anterioară a genunchiului și care închide în așa fel încheietura, încât flexiunea se poate face numai într-un singur sens.
  2. (tehn.) nucă.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.